Dr. Mircea Eugen BERLESCU
1953 - 2002

Mircea Eugen Berlescu

Dragi Prieteni, cu adâncă mâhnire şi durere vă aduc la cunoştinţă faptul, că Prietenul meu, al nostru, cei care l-am cunoscut dr. MIRCEA BERLESCU, în urma ravagiilor chimioterapiei şi a unei galopante diseminări a cancerului de care suferea, pe data de 16 decembrie 2002 a plecat dintre noi. A fost un adevărat Prieten, un OM, un coleg de o deosebită prestanţă. Vă rog să ţineţi un moment de reculegere în amintirea lui, exprimând un pios "să-i fie ţărâna uşoară", şi acolo de unde ne poate privi pe noi toţi, să redacteze Buletinul de Psihiatrie Integrativă pentru cei ce sunt deja lângă El şi pentru cei care vom ajunge odată şi odată acolo.
Ne-a părăsit pentru totdeauna trecând în eternitate, după o grea şi îndelungată suferinţă, un fidel şi preţuit membru al Asociaţiei Balint.

“Nimeni nu ştie mai bine decât mine câte frământări, dureri, suferinţe se ascund în spatele fiecărui pas înainte pe care l-a făcut Mircea. Nimic din ceea ce a realizat nu a fost uşor sau imediat. Profesionalismul, verticalitatea şi demnitatea i-au adus o imensă satisfacţie profesională din partea pacienţilor. Aceasta din urmă a fost singura care i-a dat puterea să mergă inainte, cheltuindu-şi toată energia de care era capabil pentru bolnavi şi pentru o cât mai bună funcţionare a secţiei pe care o conducea. Şi nimeni nu l-a ajutat să ardă mai lent. Vă mulţumesc din suflet pentru că l-aţi iubit pe Mircea şi puteţi să fiţi sigur că sunteţi şi veţi fi în sufletul meu.” - soţia, Maia Berlescu, corespondenţă purtată după trecerea în nefiinţă a dr-lui Mircea Berlescu

Provenit dintr-o distinsă familie de intelectuali ieşeni el şi-a efectuat studiile generale în oraşul de pe malurile Bahluiului, continuându-le la Institutul de Medicină şi Farmacie din Iaşi, Facultatea de Medicină Generală, promoţia 1978. Ulterior, potrivit reglementărilor şi comandamentelor timpului, a efectuat stagii de pregătire în perioada 1978 – 1981 în diverse clinici universitare şi unităţi spitaliceşti din municipiul Iaşi, continuate cu activităţi de medic de medicină generală în perioada 1981 – 1986. În anul 1986 a intrat prin concurs ca medic secundar la Spitalul Universitar de Psihiatrie “Socola” Iaşi unde a funcţionat până la moartea sa prematură, la trei luni după ce a împlinit vârsta de 49 ani. Medic primar psihiatrie, doctor în medicină – 1998 - U.M.F. Iaşi, cu o teză consacrată psihopatologiei agresivităţii intrafamiliale el s-a impus şi s-a reliefat în mediile de specialitate cât şi faţă de colegi ca o persoană cu o discreţie şi modestie exemplare, un deosebit spirit de colegialitate, un amestec de ştiinţă, talent şi dăruire specific elitelor profesionale. Din 1999 şi până la plecarea în nefiinţă el a condus cu abnegaţie, spirit de sacrificiu şi nemărginită dăruire de sine, ca medic şef de secţie prin concurs, o secţie de specialitate care implica o activitate totală, permanent dominată de riscuri. A urmat în paralel cu activităţile medicale de spital numeroase cursuri de perfecţionare, atât în ţară cât şi în străinătate, în special în Olanda. Ca prim autor şi ca co-autor el a susţinut la manifestări ştiinţifice 31 de comunicări şi a publicat 56 articole de specialitate. Este totodată coautor la trei volume cu tematici de psihiatrie. În paralel a avut o bogată activitate editorială ca redactor şef adjunct la East European Medical Journal (Iaşi, 1992 - 1994), membru în colectivul de redacţie al Revistei Medico-Chirurgicale Iaşi, 1991 – 1995, redactor şef adjunct şi apoi redactor şef la Buletinul de Psihiatrie Integrativă editat de Spitalul Universitar de Psihiatrie “Socola” Iaşi.
În 1995 devine membru al Asociaţiei Balint participând la patru conferinţe ale ei şi propunând în 1996 folosirea Buletinului de Psihiatrie Integrativă pentru publicarea de lucrări ale Asociaţiei. În ultimii doi ani, din cauza bolii, s-a simţit obligat să se retragă din activităţile curente ale Asociaţiei care a pierdut astfel un valoros membru. Colectivul de conducere a Asociaţiei Balint îşi exprimă profunda durere pentru pierderea suferită prin dispariţia doctorului Mircea Eugen Berlescu şi adresează familiei îndurerate – soţie şi fiică – cele mai sincere condoleanţe şi profunda sa compasiune.

În numele Asociaţiei Balint din România a cărui membru era, şi în numele meu personal,  care-l iubeam fără rezerve,
dr. Veress Albert